Într-o societate cu un grad mare de îmbătrânire demografică, populația vârstnică reprezintă întotdeauna o prioritate pentru autoritățile publice, dar și un bazin electoral important pentru acestea. De aceea, este util ca persoanele vârstnice și reprezentanții lor să cunoască bine regulile unui dialog eficient, productiv și solid cu autoritățile publice.

Astfel, prezentam în continuare câteva idei menite să vină în sprijinul celor care iau parte la negocierile sau consultările în beneficiul persoanelor vârstnice:

1.       Autoritățile publice sunt responsabile de calitatea vieții cetățenilor în comunitate și trebuie să ofere acestora acces la serviciile de suport sau îngrijire, atunci când cetățenii se află în situații de vulnerabilitate, excluziune sau marginalizare.

În cazul persoanelor vârstnice, familia are un rol important în procesul de îngrijire și suport. În cazul în care nevoile de îngrijire ale persoanelor vârstnice devin însă extrem de complexe și afectează autonomia celorlalți membri ai  familiei, autoritățile publice trebuie să intervină și să ofere soluții personalizate pentru aceste situații complexe.

2.       Orice proces de decizie privind măsurile optime de intervenție și sprijin pentru persoanele vârstnice trebuie să se bazeze pe o atentă evaluare a nevoilor acestora. Evaluarea nevoilor trebuie realizată cu minuțiozitate, folosind atât date cantitative (statistice), cât și date calitative, culese de pe teren, din discuțiile directe cu persoanele vârstnice și familiile acestora.

3.       Planificarea măsurilor și a serviciilor de suport și asistență în comunitate trebuie să țină seama de toate resursele disponibile (publice și private). Atunci când autoritatea publică nu poate răspunde nevoilor identificate în comunitate prin propriile sale servicii, ea trebuie să identifice soluții alternative în proximitatea persoanei vârstnice și să contracteze servicii private.

În acest caz, autoritățile vor verifica integritatea, calitatea și legalitatea furnizorilor, vor achiziționa serviciile necesare și vor monitoriza permanent calitatea acestora în raport cu persoana vârstnică. Spunem în acest caz că furnizarea serviciilor se poate delega unor terți furnizori, în schimb responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor fundamentale și a integrității persoanei vârstnice nu  se deleagă niciodată, ea rămâne a autorității publice.

4.       Pentru dezvoltarea măsurilor de sprijin și a serviciilor optime pentru persoanele vârstnice este nevoie de un dialog activ dintre cetățeni și autoritățile publice (locale și centrale). Cetățenii trebuie să cunoască modalitățile posibile de dialog și să le folosească, ori de câte ori este nevoie.

Ei trebuie să știe, de pildă, cine sunt reprezentanții lor în structurile de autoritate publică, atât la nivel local, cât și la nivel național. Trebuie să cunoască numele și modul de dialog posibil cu aleșii locali (prin birourile de relații cu cetățenii), trebuie să știe care sunt prioritățile de natură politică și viziunea fiecărui partid sau ales local, trebuie să monitorizeze activitatea acestor aleși locali (ce poziții susțin, cum intervin la nivelul lor de responsabilitate, ce rezultate obțin, cât sunt de activi etc.).

Cetățenii trebuie să cunoască și modul în care pot prezenta autorităților publice propunerile și doleanțele lor. (metodele de comunicare directă cu autoritățile - audiențe, întâlniri de negociere, acțiuni de advocacy, cât și adresele către aleșii locali și către instituții, cereri)

Reprezentanții persoanelor vârstnice vor participa la dialog cu un nivel sporit de credibilitate și eficiență atunci când vor fi pregătite să supună negocierilor câteva soluții tehnice pentru fiecare problemă identificată. Pentru aceasta, dialogul cu alte organizații sau cu reprezentanții persoanelor vârstnice de la nivel național pot fi de folos (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, Federația CARP Omenia etc).

5.       Un dialog constructiv dintre cetățeni și autorități se bazează pe câteva reguli de bază.

Mesajul prezentat trebuie să respecte regulile celor „7C” (să fie clare, concise, coerente, corecte, complete, concrete și curtenitoare/politicoase).

Trebuie evitat partizanatul politic în dialogul cu autoritățile, pentru că astfel suntem siguri că interesele tuturor cetățenilor vor fi prezervate pe termen lung, indiferent de rotația partidelor la putere.

Trebuie să ne asigurăm de asemenea că imaginea și interesele persoanelor vârstnice sunt protejate în orice moment în cadrul negocierilor și că nu expunem persoanele la riscul unor decizii în defavoarea lor.

Audiențele și întâlnirile directe cu reprezentanții autorităților trebuie pregătite atent. Există, de asemenea, modalități de comunicare scrisă dintre cetățeni și autorități care, chiar dacă nu sunt la fel de eficiente precum întâlnirile directe, trebuie cunoscute și folosite ori de câte ori este nevoie. (instrumente - cererea, adresa către aleșii locali, petiția, memoriul).

Calendarul de realizare a bugetului local trebuie cunoscut de către cetățeni și folosit pentru negocierea măsurilor și a serviciilor de sprijin în comunitate.

Autoritățile au obligația legală de a organiza cel puțin două etape de consultare cu cetățenii, pentru întocmirea și validarea bugetului local, iar acest instrument de dialog nu trebuie neglijat. (un infografic ușor de urmărit în acest sens a fost întocmit de organizația Funky Citizens)

Toate măsurile de sprijin agreate de către cetățeni și autorități trebuie atent monitorizate și evaluate, iar rezultatele trebuie discutate periodic într-un cadru de dialog constructiv și respectuos.

Dacă toate aceste elemente și instrumente de dialog vor fi cunoscute și aplicate de un număr cât mai mare de cetățeni, calitatea vieții persoanelor vârstnice se va îmbunătăți considerabil.

*Material realizat în cadrul proiectului "Servicii sociale pentru fiecare vârstnic - pachet de achiziții de servicii în fiecare comunitate" - cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2010.