Context:

Începând cu data de 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, marcând o escaladare abruptă a conflictului ruso-ucrainean, început în 2014. Peste 7,7 milioane de ucraineni au fugit din țară și o treime din populație a fost strămutată conform surselor raportate de către ONU. 

La 27 mai 2022, numărul refugiaților în Polonia era de 3.559.394, 984.224 în România, 971.417 în Rusia, 665.533 în Ungaria, 476.290 în Republica Moldova, 451.850 în Slovacia și 29.547 în Belarus. 

România a început să primească refugiați din data de 24 februarie 2022. De la începutul conflictului peste un milion de ucraineni au sosit în România. Dintre aceștia, aproximativ 85.000 de persoane sunt încă în țară. Conform Raportului de cercetare elaborat de către UNHCR privind integrarea refugiaților ucrainieni în Europa, au fost identificate obstacole privind accesul la educație, serviciile medicale de bază, protecție socială și integrare socio-profesională. 

Beneficiari: 70 de copii cu vârsta între 3 și 18 ani și 40 de părinți, în special mame, refugiați din Ucraina și găzduiți în cadrul Centrului de tranzit de la Universitatea Tehnică de Construcții București. 

Scop: Dezvoltarea unui program de sprjin în vederea facilitării accesului la educație și activități educaționale a acestora.

Durată: 5 luni (1 august - 31 decembrie 2022)

Activități:

• Program de învățare a limbii române: ateliere în cadrul cărora vor fi utilizate metode educaționale pentru facilitarea înțelegerii copiilor și acumularea de cunoștințe prin joc și joacă. 

• Program de educație nonformală: teatru, muzico-terapie, activități nonformale și informale – prin care vom dezvolta copiilor Cunoștinte, Comportamente și Atitudini (Valori).

• Școala părinților – program de educație parentală: informare și consiliere pentru părinți și tutori ai copiilor refugiați. Sesiunile vor aborda subiecte de interes din următoarele domenii: Dezvoltarea fizică și educația pentru sănătate; Dezvoltarea psihică; Greșeli în educația copilului. 

• Înscrierea copiilor în Școlile de masă din București și susținerea acestora în procesul de integrare.

Impact:

Participarea celor 70 de copii la programul de educație nonformală contribuie, pe termen lung, la creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii, conectarea la noile realități ale vieții și conștientizarea potențialului propriu, precum și la dezvoltarea atitudinilor necesare vieții de adult.

Prin implicarea în activitățile de teatru și muzico-terapie, vor învăța să-și exprime sentimentele și emoțiile, ceea ce va conduce la o cunoaștere mai bună de sine. Pe lângă dezvoltarea creativității, vorbim și despre o dezvoltare a memoriei, atenției, concentrării și dexterității.

Totodată, climatul familial se va îmbunătăți, iar părinții vor avea o serie de abilități dezvoltate în acord cu nevoile copiilor, o capacitate crescută de a-i înțelege și de a-i ajuta. 

Rezultate:

• 86 copii ucrainieni implicați în cel puțin o sesiune de limba română 

• 94 copii participanți la activități de educație non-formală, cursuri de teatru și muzico-terapie

• 68 părinți prezenți la Școala părinților – program de Educație parentală (17 sesiuni derulate)

• 38 copii înscriși și repartizați la școlile din sistemul de învățământ din România 

• 144 sesiuni de învățarea limbii române realizate 

• 40 ateliere de teatru derulate

• 20 ateliere de muzico-terapie organizate

• 55 ateliere de educație nonformală realizate

• 47 sesiuni de consiliere individuală privind evaluarea socială și educațională a situației școlare pentru copii găzduiți în centru.

Concluzii:

Proiectul "EduHope-Program de educație pentru copii ucranieni" s-a derulat pe o perioada de 5 luni în cadrul Centrului de Tranzit pentru refugiați C2 din subordinea UTCB, fiind considerat cel mai mare centru de tranzit pentru refugiați de pe raza Muncipiului București. Pe parcursul celor 5 luni au fost oferite servicii educaționale și non-formale pentru aproximativ 150 de copii și sesiuni de informare pentru 130 de părinți. 

Școala de limba română (cursuri de limba română pentru copiii ucrainieni) a avut un impact pozitiv în ceea ce privește integrarea într-o formă de învățământ. Deși majoritatea dintre beneficiari au ales să urmeze sistemul online de învățământ din Ucraina, participarea lor la cursuri de limba română, într-o sală de curs, prezența unui cadru didactic, cât și interacțiunea între elevi, a ajutat la crearea unei percepții a normalității (în contextul în care copii au participat online timp de 2 ani în sistemul educațional din cauza pandemiei COVID, iar acum din cauza contextului războiului din Ucraina). Pentru foarte mulți beneficiari s-a putut observa un traseu evolutiv privind învățarea unei limbi străine, întrucât 80% dintre ei au depus efort să realizeze sarcinile/temele de la cursurile de limba română. 

Muzico-terapia a ajutat la crearea unei interacțiuni speciale între copiii ucrainieni, facilitator și muzică. Un spațiu de joacă ce le-a permis să se exprime, răspunzând totodată, nevoilor emoționale, psihologice, fizice, intelectuale, creative și spirituale.

Cursurile de teatru i-au provocat pe copii să își exprime personalitatea prin teatru, devenind un instrument perfect pentru dezvoltarea lor personală. Scopul cursurilor de actorie a fost de a-i pune pe în situații în care să-și elibereze tensiunea, să-și exprime emoțiile și să coopereze.

Atelierele de educație nonformală au fost, de asemenea, centrate pe nevoilor copiilor refugiați, ținând cont de contextul social actual. Atelierele au permis copiilor să își exploreze și să își descopere calitățile. Au susținut procesul de autocunoaștere care stă la baza dezvoltării armonioase, oferind o înțelegere mai bună asupra societăți și a mediului. Participarea la activități i-a ajutat în dezvoltarea individuală și în integrarea în cadrul echipelor. 

Școala părinților ucrainieni a venit în sprijinul acestora pentru a le oferi informații din diverse domenii (social, educațional, medical, cultural), privind accesarea diverselor tipuri de servicii, în funcție de interesul acestora. Schimbările sociale, culturale și contextul conflictului din Ucraina, i-a determinat pe părinții să fie mai puțin conectați atât cu nevoile copiilor, cât și cu serviciile destinate persoanelor refugiate. Astfel, sesiunile de informare au avut un rol extrem de important pentru menținerea legăturii cu serviciile sociale, educaționale pentru copii și pentru accesarea unor beneficii.

Finanțator: United Way |Suma: 121.626 RON

"Dezvoltăm rețele interregionale pentru acces crescut la servicii sociale în România"
Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014 în cadrul fondului ONG România
Perioada de implementare: martie 2014 - aprilie 2016

Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială
a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii
și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org