I: Care sunt, in opinia dumneavoastra, provocarile furnizorilor de servicii sociale si/sau socio-medicale?

R: Principalele provocări ale furnizorilor de servicii socio-medicale vizează lipsa unei viziuni privind calitatea vieții persoanelor vârstnice la nivelul decidenților politici, discrepanțele existente în politicile publice privind persoanele vârstnice, diversificarea redusă și subfinanțarea serviciilor sociale dedicate acestora, lipsa de deschidere a pieței de servicii sociale pentru această categorie de populație.

Finanţarea serviciilor sociale reprezintă o altă problemă cu care se confruntă furnizorii de servicii sociale. Subvenţiile acordate de stat prin Legea 34/1998 nu reprezintă în sine un mecanism de finanţare pentru organizaţiile neguvernamentale necesar dezvoltării serviciilor sociale. Acordarea de servicii sociale în baza subvenţiilor nu reprezintă decât o măsură temporară prin care se acoperă doar o parte din nevoile unei persoane vârstnice.

Există în prezent o ruptură între furnizorii de servicii sociale şi furnizorii de servicii medicale, fiind puţine echipe multidisciplinare de profesionişti care să conlucreze într-o manieră integrată şi centrată pe nevoi. Pe de altă parte, serviciile care nu beneficiază de coplată din partea beneficiarilor riscă să devină rapid nesustenabile. Decontarea integrală a zilelor de îngrijire medicală este dependentă de bugetul limitat al caselor de asigurări. Costul real al serviciilor de îngrijire la domiciliu este extrem de ridicat şi greu de susţinut din veniturile unei familii.

I: Din experienta dumneavoastra in lucrul cu varstnicii, care sunt problemele cu care acestia se confrunta?

R: Vârsta a treia în România este asociată cu probleme multiple care țin atât de sănătate, locuire, cât și de participarea la viață socială. Îmbătrânirea activă, demnă și sănătoasă este doar un concept fără substanță, după cum spun chiar seniorii cu care interacționăm zilnic. Cateva declarații ale seniorilor din cadrul Caravanei Seniorilor, proiect derulat de Asociația C.A.R.P. Omenia în parteneriat cu Confederația Caritas Romania la nivel național:

“Acum dacă mă pensionez, nu mai sunt bun la nimic, nu mai sunt folositor. Așa gândesc foarte multe persoane ajunse la vârsta a treia. Ținându-l activ prin implicare în diverse proiecte și programe, voluntariat chiar, nu-i mai creăm vârstnicului sentimentul de inutilitate. Să nu ne ia pensionarea prin surprindere”. Participant Cafeneaua Seniorilor

“Pensionarii nu au posibilități de petrecere a timpului liber. Nu există suficiente locuri dedicate seniorilor, iar dacă există, sunt de multe ori în stare jalnică”. Participant Cafeneaua Seniorilor

Neconsultarea seniorilor în ceea ce privește politicile publice, acces dificil la servicii medicale, bariere în găsirea unui loc de muncă, lipsa unor grupuri de suport și consiliere, a oportunităților de îmbătrânire activă prin participarea la activități de socializare și voluntariat, perpetuarea unei imagini negative a vârstnicilor în presă. De asemenea, lipsa unor structuri de tipul Sfatul Bătrânilor care să fie consultate periodic în viața comunității adâncește și mai mult falia între generații, și conduce la dispariția vocilor locale.

I: Daca ati fi in postura Ministrului Muncii si Justitiei Sociale, cu ce solutii ati veni pentru imbunatatirea serviciilor?

R: O parte dintre soluțiile la care mă gândesc, ar fi următoarele:

- Realizarea unor cercetări/ hărți a nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice.

- Introducerea unor pachete de stimulare a ocupării posturilor în serviciile sociale în zona rurală.

- Crearea unui grup de lucru axat pe capacitatea de politici publice pentru vârsta a treia.

- Implicarea mediului academic într-o măsură mai mare în rezolvarea problemelor persoanelor vârstnice.

- Creșterea absorbției fondurilor europene, flexibilizarea accesului și o mai mare transparență.

- Restructurarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, axat pe problematica serviciilor sociale, nu umai a pensiilor.

- Dezvoltarea unor modele de tratament pentru vârstnici utilizând servicii integrate.

- Încurajarea menținerii persoanelor vârstnice în mediul din care provin și în comunitate cât mai mult timp posibil.

- Dezvoltarea/regândirea unor modele de finanțare pentru furnizorii de servicii sociale.

- Din perspectivă de leadership, investiții în acest domeniu pentru a-l transforma într-unul care oferă beneficii atât pentru furnizori si angajați, cât și pentru beneficiarii finali, cu oportunități de dezvoltare personală (de exemplu training-uri etc).

I: Cum vedeti sistemul de servicii sociale si/sau socio-medicale peste 5 ani?

R: Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), mediile fizice și sociale sunt factori determinanți pentru ca oamenii să fie sănătoși, independenți și autonomi până la bătrânețe. Prin urmare, orașele trebuie să se uite la modul prin care pot îmbunătăți spațiile în aer liber și serviciile de sănătate pentru cetățenii în vârstă.

Consider că redefinirea modului in care se vor acorda serviciile socio-medicale în viitor trebuie să plece în primul rând de la acest aspect. Orice comunitate care nu înțelege nevoile persoanelor vârstnice și nu realizează pași în direcția accesibilizării mediilor fizice reprezintă o formă de discriminare și de reducere a posibilității persoanelor vârstnice de a beneficia de o viață independentă. Fiecare comunitate, indiferent că este oraș, comună sau sat trebuie să își dezvolte o structură de asistență socială, care să includă o echipa multidisciplinară. Pe baza nevoilor identificate în comunitate, unitățile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice ar trebui să aibă un rol esențial. Concomitent cu aceste structuri, consider că structurile guvernamentale cu competențe în domeniul asistenței sociale ar trebui să încurajeze dezvoltarea de centre de zi comunitare care să încurajeze îmbătrânirea activă, și chiar centre speciale în care seniorii cu nevoi de îngrijire pot rămâne pe timpul zilei, și astfel să permită aparținătorilor să muncească.

Totodată, consider că dezvoltarea serviciilor socio-medicale pentru persoanele vârstnice ar trebui să includă într-o măsură mult mai mare o componentă de tehnologie.

Respondent: Dl. Ardeleanu Ionut (sociolog)

*Material realizat în cadrul proiectului “Servicii sociale pentru fiecare vârstnic – pachet de achiziții de servicii în fiecare comunitate”, cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.